Ministerul Finanțelor a publicat pe 10 martie 2026 proiectul de buget general consolidat pentru anul 2026, un document care pune investițiile publice în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei — echivalentul a peste 32 miliarde de euro — iar două treimi din această sumă provin din fonduri europene.
Cifrele-cheie ale bugetului
Proiectul de buget este construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB și reflectă angajamentele asumate de România în cadrul procedurii de deficit excesiv și al traiectoriei de ajustare convenite cu Comisia Europeană.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei, în creștere de la 34,7% la 36,0% din PIB. Cheltuielile totale cresc cu circa 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei. Conform Ministerului Finanțelor, această creștere este determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice acumulate în anii anteriori, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.
Un element important: cheltuielile cu dobânzile cresc cu aproximativ 10,3 miliarde lei, ajungând la 60,8 miliarde lei (circa 3% din PIB), reflectând costul finanțării deficitelor bugetare din anii precedenți.
Fonduri europene: creștere de peste 40% față de 2025
Cea mai importantă componentă a bugetului de investiții o reprezintă fondurile europene. Bugetul alocat acestora depășește 110 miliarde lei, înregistrând o creștere de peste 40% față de cele 78 miliarde lei din 2025. Această sumă integrează finanțările din trei surse principale: Politica de Coeziune 2021–2027, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
Structura detaliată a fondurilor pentru investiții, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor:
- Fonduri externe nerambursabile post-aderare (coeziune): 51,3 miliarde lei, în creștere cu 42% față de 2025
- PNRR — granturi: 41,4 miliarde lei, în creștere cu 43% față de 2025
- PNRR — împrumuturi: 12 miliarde lei, menținute la nivelul anului precedent
- SAFE — împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (pentru Autostrada Moldovei, echipamente și tehnică militară)
- Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 miliarde lei, în creștere cu 40%
- Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): aproximativ 50 miliarde lei
Diferența de circa 100 miliarde lei dintre veniturile totale ale bugetului și veniturile curente reflectă tocmai contribuția masivă a fondurilor europene în economie.
PNRR: ultimul sprint
PNRR rămâne o piesă esențială a bugetului 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană, iar termenul oficial de finalizare a proiectelor este 31 august 2026.
Cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, se află într-un stadiu avansat de verificare la Comisia Europeană, iar ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a declarat că aprobarea este așteptată în luna martie. Ultima cerere de plată din PNRR — cererea nr. 6, cu o valoare totală de aproximativ 8,8 miliarde de euro — este programată pentru depunere în trimestrul al treilea din 2026.
Bugetul 2026 permite introducerea de proiecte și investiții noi aferente PNRR pe tot parcursul anului, cu condiția ca acestea să fie finalizate până la 31 august 2026. Printre investițiile majore care trebuie finalizate până la această dată se numără Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
O modificare importantă: Ministerul Finanțelor a sprijinit transferul unor proiecte din componenta de împrumut în cea de grant — inclusiv Autostrada Moldovei și programele din Valul Renovării — pentru a maximiza impactul fondurilor europene și a reduce presiunea asupra datoriei publice.
Instrumentul SAFE: o noutate cu implicații strategice
O componentă nouă a bugetului 2026 este instrumentul european SAFE (Supporting the Availability of equipment For European defence), prin care România poate accesa până la 16,2 miliarde de euro până în 2030. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei apar ca avansuri în bugetul pe 2026.
Fondurile SAFE vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de transport în zona de est a României, precum coridoarele Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
Execuția ianuarie 2026: semnal pozitiv
Un semnal încurajator vine din execuția bugetară pe luna ianuarie 2026, care s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei — prima lună cu excedent bugetar din 2019. Veniturile totale au crescut cu 17,9% față de anul precedent, iar din totalul cheltuielilor pentru investiții, peste 72% au provenit din fonduri europene nerambursabile și PNRR.
Ce înseamnă asta pentru beneficiarii de fonduri europene
Bugetul 2026 semnalează câteva lucruri importante pentru cei care accesează sau intenționează să acceseze fonduri europene. Flexibilitatea bugetară este mult mai mare: legea permite realocări rapide între programe și proiecte, în funcție de ritmul de absorbție. Autoritățile locale primesc sprijin suplimentar, inclusiv posibilitatea de a accesa împrumuturi din Trezorerie (până la 500 milioane lei) pentru cheltuielile neeligibile din proiectele PNRR. În plus, proiectul de buget introduce mecanisme de monitorizare și termene clare pentru raportarea execuției, cu standarde de cost menite să îmbunătățească eficiența utilizării banilor publici.
Într-un an în care fondurile europene depășesc 110 miliarde lei și fiecare proiect contează pentru atingerea țintelor de absorbție, pregătirea și reactivitatea beneficiarilor vor face diferența.
Surse: Ministerul Finanțelor (mfinante.gov.ro) — Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026, Execuția bugetară ianuarie 2026, Comunicat de presă 10 martie 2026
