Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digital (HaDEA) a prezentat, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, proiectul INTERCEPT-T2D. Proiectul este finanțat prin Horizon Europe, Cluster 1 „Sănătate”, și urmărește personalizarea prevenției și a tratamentului diabetului de tip 2 pe baza cercetării inflamației cronice. HaDEA l-a intervievat pe Nicolas Venteclef, liderul grupului „Imunitate și metabolism în diabet” de la Institut Necker Enfants Malades.
Contextul medical
Diabetul de tip 2 apare atunci când pancreasul nu mai poate produce suficientă insulină pentru a compensa scăderea sensibilității organismului la aceasta. Cauzele care stau la baza secreției reduse de insulină și a rezistenței la insulină diferă de la o persoană la alta. Din acest motiv boala evoluează diferit, iar apariția complicațiilor este greu de anticipat. Complicațiile principale sunt:
– bolile cardiovasculare;
– afectarea rinichilor;
– bolile oculare;
– leziunile nervoase;
– ficatul gras.
Ele sunt printre principalele cauze de dizabilitate și deces prematur.
Inflamația cronică de grad scăds ar putea fi unul dintre declanșatorii timpurii ai acestor complicații. Proiectul a constatat că unii pacienți au un tipar inflamator distinct încă de la diagnostic, atât la nivelul întregului organism, cât și în insulele pancreatice, unde poate afecta direct celulele beta producătoare de insulină.
Obiectivele proiectului
INTERCEPT-T2D investighează de ce unele persoane cu diabet de tip 2 dezvoltă complicații grave mai devreme decât altele. Proiectul se concentrează pe inflamația cronică și pe sistemul imunitar și urmărește:
– recunoașterea timpurie a riscului ridicat;
– înțelegerea proceselor biologice implicate;
– testarea faptului că ținta terapeutică asupra inflamației poate îmbunătăți îngrijirea diabetului.
Consorțiul reunește cohorte de pacienți și dosare medicale, cercetare de laborator detaliată și un studiu clinic. Scopul final este ca medicii să poată alege strategii de prevenție și tratament adaptate biologiei fiecărei persoane.
Principalele rezultate
– Patru endotipuri imunometabolice în diabetul de tip 2, identificate pe baza hemogramelor de rutină ale a peste 1.500 de persoane cu diabet nou diagnosticat, din trei cohorte europene. Rezultatele au fost publicate în revista Cell Metabolism.
– Cele patru profiluri sunt:
– diabet inflamator ssever (SIND);
– diabet inflamator ușor (MIND);
– diabet bogat în limfocite (LYRD);
– diabet cu deficit de limfocite (LYDD).
– SIND și LYDD sunt asociate cu mai multe complicații cardiovasculare și renale și cu mortalitate mai ridicată.
– Mai multe studii științifice ale membrilor consorțiului au clarificat mecanismele biologice ale diabetului și ale complicațiilor lui. Ele susțin includerea markerilor imunitari în evaluarea riscului.
– Studiul clinic de fază II DAPAN-DIA a fost lansat, iar recrutarea este în curs în centre europene. Va include aproximativ 300 de persoane cu diabet de tip 2. Studiul evaluează eficacitatea și siguranța substanței dapansutrile, care acționează asupra căii inflamatorii NLRP3, importantă în diabet. Urmărește controlul glicemic, siguranța și răspunsul inflamator pe parcursul a 26 de săptămâni de tratament.
– Consorțiul a organizat și activități de schimb științific, formare și diseminare, adresate cercetătorilor, clinicienilor, tinerilor oameni de știință și persoanelor cu diabet.
Ce sunt endotipurile și de ce contează
Un endotip este un subgrup al unei boli, definit prin caracteristici biologice comune. Profilurile identificate descriu diferențe în compoziția celulelor imunitare și în activitatea biologică. Ele explică de ce persoane cu același diagnostic de diabet pot avea evoluții clinice diferite. Pot susține prevenția personalizată a complicațiilor și oferă un cadru pentru a testa care pacienți ar beneficia cel mai mult de tratamente anti-inflamatorii.
Endotipurile pot fi identificate aproape de momentul diagnosticului și rămân relativ stabile în timp. Prin urmare, ele pot fi folosite pentru evaluarea timpurie a riscului și pentru monitorizarea pe termen lung. Clasificarea se bazează pe numărul a trei tipuri de globule albe (neutrofile, limfocite și monocite), disponibil într-o hemogramă de rutină. Nu este nevoie de teste moleculare specializate și costisitoare, deci abordarea poate fi accesibilă în practica clinică și potrivită pentru studii pe populații mari.
Pașii următori
– Confirmarea performanței clasificării în populații și contexte clinice mai diverse, folosind o metodă standardizată, și stabilirea modului în care trebuie interpretate măsurătorile repetate și schimbările de endotip.
– Propunerea unei metode practice de scorare, pe baza algoritmului brevetat de atribuire a pacienților la endotipuri.
– Dezvoltarea unui dispozitiv care să ajute clinicienii să aplice clasificarea, să identifice pacienții cu risc crescut și să folosească rezultatele pentru monitorizare și tratament.
– Analiza răspunsului la tratament în studiul DAPAN-DIA în funcție de endotipul imun.
– Evaluarea răspunsului la terapiile bazate pe agoniști ai receptorului GLP-1, în colaborare cu Novo Nordisk, pentru a stabili dacă stratificarea imună poate identifica pacienții cu cel mai mare beneficiu.
– Analizele publicate arată că profilurile imune se pot schimba. Ele nu demonstrează însă că modificarea unui profil reduce riscul de complicații. Dovedirea beneficiului clinic al adaptării tratamentului la endotip va necesita studii randomizate adecvate și urmărire pe termen lung.
Provocări
– Integrarea componentelor proiectului: mecanisme inflamatorii, analiza cohortelor de pacienți și evaluarea unui tratament țintit. Datele clinice și probele biologice provin din populații și centre diferite, cu proceduri de colectare, metode de laborator și perioade de urmărire variate. Acestea necesită armonizare, controlul calității și coordonarea accesului la date și probe.
– Stabilirea mecanismelor imune și inflamatorii care contribuie activ la progresia diabetului și care pot deveni ținte terapeutice. Pentru aceasta trebuie corelate rezultatele din modele experimentale și țesuturi umane cu observațiile din rândul pacienților.
– Derularea studiului DAPAN-DIA în mai multe țări europene, ceea ce presupune recrutare coordonată, proceduri uniforme, monitorizarea siguranței și urmărire susținută. Abordarea de coordonare include monitorizarea recrutării și schimburi regulate între investigatori.
Rolul finanțării europene
Finanțarea UE a permis reunirea cohortelor de pacienți existente, a datelor medicale și a expertizei complementare din mai multe țări. Această amploare este esențială pentru a verifica dacă rezultatele pot fi reproduse dincolo de un singur spital sau de o singură țară. Sprijinul Horizon Europe leagă analizele clinice la scară largă de cercetarea de laborator detaliată și de studiul DAPAN-DIA. Aceste activități cer coordonare și resurse susținute, greu de asigurat de o singură instituție.
Despre program
Horizon Europe este programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027. Cluster 1 „Sănătate” vizează îmbunătățirea și protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor de toate vârstele. Acest lucru se face prin generarea de cunoștințe noi și dezvoltarea de soluții inovatoare, cu integrarea, acolo unde este relevant, a perspectivei de gen. Soluțiile servesc prevenirii, diagnosticării, monitorizării, tratării și vindecării bolilor. Programul-predecesor, Horizon 2020, a fost programul multianual de finanțare al UE din perioada 2014-2020.
Link-uri utile:
– Publicația din Cell Metabolism: aici
– Cluster 1 „Sănătate”: aici
Sursa: aici
Cod: HORIZON-HEALTH-DIABETES-2026 (Căutarea pe site după acest cod poate genera toate știrile despre această linie de finanțare. Nu garantăm acuratețea rezultatului.)
